Tragerea cablurilor prin tuburi, canale și jgheaburi este una dintre etapele instalației care par simple – până în momentul în care ceva începe să opună rezistență. Forțele prea mari la tragere nu sunt doar o dificultate logistică, ci mai ales un risc real de deteriorare a izolației, de deformare a cablului sau de depășire a parametrilor mecanici admiși. În practică, tocmai această fază a lucrărilor decide adesea dacă instalația va fi recepționată fără obiecții. În acest articol vă prezentăm ce factori influențează rezistența la tragerea cablurilor, ce scule și produse vă ajută să o reduceți eficient și la ce să fiți atenți când alcătuiți echipamentul pentru astfel de lucrări.
De unde provine rezistența la tragerea cablurilor?
Rezistența la tragerea unui cablu printr-un tub sau un canal de cabluri rezultă din mai mulți factori care se suprapun. Cel mai important dintre ei este frecarea: cablul care se freacă de peretele interior al tubului pe toată lungimea sa generează o forță care crește direct proporțional cu greutatea cablului și lungimea traseului.
Al doilea factor este geometria instalației: fiecare curbă sau schimbare de direcție înseamnă un punct de contact suplimentar și o apăsare mai mare a cablului pe peretele canalului. În practică, un traseu cu câteva coturi poate mări de câteva ori forța necesară pentru tragerea cablului, comparativ cu un traseu drept de aceeași lungime.
Un rol important îl are și starea tehnică a tubului sau a canalului. Strangulările, mufele de îmbinare deformate, resturile de nisip sau alte impurități din interiorul tubului provoacă salturi locale ale rezistenței, greu de anticipat și de depășit fără echipamentul potrivit. Rețineți că și o porțiune scurtă de tub deteriorat poate face imposibilă tragerea unui cablu care ar intra fără probleme într-o instalație identică, intactă.
Cum alegeți lubrifiantul pentru tragerea cablurilor?
Una dintre cele mai eficiente și, totodată, cele mai simple metode de reducere a rezistenței este folosirea unui lubrifiant. Substanța aplicată pe cablu sau pe suprafața interioară a tubului formează un strat care reduce foarte mult coeficientul de frecare dintre cablu și peretele canalului. Cu produsele bine alese, forța de tragere scade cu până la 80%, ceea ce în practică permite parcurgerea unor trasee mult mai lungi fără riscul suprasolicitării cablului sau al depășirii forțelor maxime de tragere.
Pe piață există lubrifianți în diferite forme și cu diferite proprietăți, adaptați metodei de instalare și tipului de cablu. Gelul pentru fibră optică, folosit la metodele pneumatice, se aplică pe suprafața interioară a tubului, după care cablul este suflat cu aer comprimat: produsul reduce rezistența pe toată lungimea traseului, nu doar la punctul de introducere. Gelurile cu vâscozitate mai mare se potrivesc mai bine metodelor mecanice, în care cablul este tras cu un troliu, deoarece aderă la suprafața cablului și nu se scurg, nici chiar dacă traseul este vertical sau foarte înclinat.
Un parametru important este temperatura de utilizare. Produsele pe bază de apă au un domeniu termic limitat și nu trebuie folosite la temperaturi negative. Produsele cu adaos de glicol își păstrează proprietățile de alunecare la temperaturi mult sub zero, ceea ce contează mult la lucrările efectuate toamna sau iarna, în teren deschis. La fel de importantă este siguranța: un produs ales corect trebuie să fie complet netoxic, neinflamabil și biodegradabil, mai ales dacă instalația se execută în apropierea surselor de apă sau în arii protejate.
Cum aplicați lubrifiantul?
Eficiența lubrifiantului depinde nu doar de alegerea lui, ci și de aplicarea corectă. La metoda mecanică, produsul se aplică direct pe cablu, uniform pe toată suprafața lui: de preferință chiar înainte de introducerea în tub, ca stratul de lubrifiant să nu apuce să se usuce sau să se murdărească înainte de intrarea în tub. Pe traseele lungi merită să aplicați produsul treptat, pe măsură ce cablul avansează, nu doar la începutul tragerii.
La metoda pneumatică ordinea este inversă: produsul se aplică pe peretele interior al tubului, de preferință cu un dozator integrat în mașina de suflat. Astfel stratul lubrifiant este distribuit uniform pe toată lungimea traseului, ceea ce garantează condiții de instalare repetabile, indiferent de lungimea tubului. Consumul de produs depinde de diametrul cablului și al tubului și este estimat la câteva până la câteva zeci de grame pe metru, deși pe traseele dificile, cu multe coturi, poate fi mai mare.
Ciorapii de tragere ca element al sistemului de tragere
Lubrifiantul rezolvă problema frecării pe lungimea traseului, dar nu înlocuiește echipamentul potrivit pentru prinderea cablului și transmiterea forțelor de tragere. Ciorapii de tragere pentru conductoare sunt elementele care leagă capătul cablului de cablul de tracțiune sau direct de cârligul troliului. Rolul lor este să distribuie uniform forțele de tragere pe o lungime cât mai mare a cablului: astfel încât tensiunile să nu se concentreze într-un singur punct și să nu ducă la deteriorări.
Alegerea ciorapului trebuie să pornească în primul rând de la doi parametri: domeniul de diametre pentru care este destinat și sarcina de rupere maximă admisă. Folosirea unui ciorap cu un domeniu de diametre prea mic poate duce la alunecarea lui sub sarcină, ceea ce la cablurile de energie mai grele poate însemna eliberarea bruscă a cablului de tracțiune întins. La rândul lui, un ciorap supradimensionat nu asigură o strângere corectă și nu va transmite eficient forța de tragere.
Alegerea între ciorapul de capăt și ciorapul de trecere depinde de metoda de tragere a cablului. Ciorapul de capăt se folosește la tragerea frontală: cablul este tras de la un capăt al traseului. Ciorapul de trecere permite, în schimb, ghidarea cablului printr-o îmbinare sau un cămin de cabluri astfel încât cablul de tracțiune trece prin ciorap, iar cablul poate fi tras fără a fi nevoie să se reînnoade capetele. Este o soluție deosebit de utilă pe traseele lungi, cu multe tronsoane.
Sufe și accesorii pentru manipularea tamburilor de cablu
Un aspect la fel de important, deși adesea subestimat, al reducerii rezistenței este organizarea corectă a lucrului înainte de tragerea propriu-zisă. Cablul trebuie derulat controlat: scoaterea incorectă a cablului de pe tambur sau derularea prea rapidă poate genera tensiuni de torsiune, care îngreunează tragerea și pot deteriora permanent structura cablului. Sufa din cablu de oțel folosită la transportul și poziționarea tamburilor de cablu grei trebuie aleasă cu o marjă de siguranță adecvată față de masa reală a tamburului – la cablurile de energie, aceste valori ajung nu de puține ori la câteva tone.
Tamburul trebuie amplasat cât mai aproape de intrarea în tub și în linie cu axa traseului, astfel încât cablul să intre în tub cât mai centrat. Orice abatere de la axă înseamnă frecare suplimentară pe marginea tubului și o creștere locală a tensiunilor. La traseele mai lungi sau la cablurile de diametru mare merită să folosiți role de cablu pe toată porțiunea de la tambur până la intrarea în tub – acestea reduc rezistența în această etapă și permit controlul poziției cablului.
Controlul forțelor de tragere și siguranța muncii
Nici cel mai bine ales echipament și lubrifiant nu înlocuiesc controlul continuu al forțelor în timpul tragerii. Troliile pentru cablu moderne sunt echipate cu dinamometre sau sisteme electronice de măsurare a forței, care permit monitorizarea sarcinii în timp real. Depășirea forței maxime de tragere admise, chiar și o singură dată, poate provoca deteriorări care se vor manifesta abia după punerea instalației sub tensiune.
La cablurile de energie, producătorul indică întotdeauna valoarea forței maxime de tragere, care ține cont de particularitățile tipului de cablu. Această valoare trebuie tratată ca o limită fermă, nu ca un reper orientativ. În practică se recomandă menținerea forțelor de tragere la cel mult 70–80% din valoarea admisă. Aceasta lasă o marjă de siguranță pentru o creștere neprevăzută a rezistenței, care poate apărea la jumătatea traseului, de exemplu la o îmbinare de tuburi sau la un canal murdar. Un set de scule, produse și accesorii bine ales face ca tragerea cablurilor să nu mai fie o operațiune riscantă, ci o etapă previzibilă și repetabilă a instalației, realizată în timpul planificat.